Ceasul nu s-a oprit dar orele
nu se mai văd marcate
pe cadranul timpului
ce stă pe loc, în contemplare.

Perspectiva nu s-a pierdut
dar obiectele nu se mai văd
delimitate pe întinderea pură
a spaţiului - cel fără de nume.

Viaţa nu s-a sfârşit dar moartea
nu se mai vede la orizont
în aşteptarea fiinţei ce se revolta
cândva, undeva, în ţara uitării...
Totul este la locul său ca altădată
deşi totul nu mai înseamnă nimic
când se pierde în spaţiul fără de timp,
în timpul fără de spaţiu..

El reloj no se ha parado pero 
no se le ve marcar las horas 
en la esfera del tiempo 
que está parado, en contemplación.

La perspectiva no se ha perdido 
pero los objetos ya no se ven 
delimitados en la extensión pura 
del espacio, el que no tiene nombre.

La vida no ha acabado pero la muerte 
ya no se ve en el horizonte 
esperando al ser que se rebeló 
un día, en alguna parte, en el país del olvido.
Todo está en su sitio como antes 
aunque todo ya no significa nada 
cuando se pierde en el espacio sin tiempo, 
en el tiempo sin espacio.